Raport al Camerei Reprezentanților din SUA: UE ar fi exercitat presiuni sistematice asupra platformelor online, cu impact asupra libertății de exprimare la nivel global

Un raport al Comitetului Juridic al Camerei Reprezentanților din Statele Unite susține că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, ar fi dezvoltat în ultimul deceniu un mecanism coerent, organizat și constant de presiune asupra marilor platforme online. Potrivit documentului, aceste practici ar produce efecte dincolo de granițele Uniunii Europene, afectând inclusiv libertatea de exprimare a cetățenilor americani din Statele Unite.

Raportul, intitulat „The Foreign Censorship Threat, Part II: Europe’s Decade-Long Campaign to Censor the Global Internet and How it Harms American Speech in the United States”, are statut de Interim Staff Report și a fost publicat miercuri, 3 februarie 2026. Autorii arată că investigația urmărește „modul și amploarea în care legi, reglementări și hotărâri judecătorești străine” determină companiile tehnologice să limiteze sau să restricționeze conținut și discurs în Statele Unite. În urma citațiilor oficiale emise de comitet, platformele vizate ar fi pus la dispoziție mii de documente interne și schimburi de corespondență.

România, studiu de caz central

Raportul dedică un capitol distinct proceselor electorale și identifică România drept principal studiu de caz. Documentul susține că TikTok ar fi fost supus celor mai intense presiuni în contextul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, după ce Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al scrutinului, în urma unor acuzații formulate de serviciile de informații privind existența unei presupuse campanii coordonate pe platformă în favoarea candidatului Călin Georgescu.

Potrivit autorilor, în răspunsurile adresate Comisiei Europene, TikTok ar fi precizat că „nu a identificat și nici nu i-au fost prezentate dovezi” care să confirme existența unei „rețele coordonate de 25.000 de conturi”, acuzație considerată centrală de autorități. Raportul afirmă că documente interne ale platformei ar contrazice narațiunea publică și prezintă cazul României drept punctul de maxim al presiunilor politice exercitate asupra moderării conținutului în perioade electorale.

Poziția TikTok privind lipsa dovezilor

Conform raportului, echipa internă TikTok responsabilă cu analiza amenințărilor informaționale nu ar fi fost de acord cu evaluarea potrivit căreia ar fi existat o operațiune coordonată din Rusia. Platforma ar fi identificat trei operațiuni coordonate în perioada electorală, însă „niciuna” nu ar fi avut origine rusă.

Totodată, la 28 noiembrie 2024, TikTok ar fi informat un regulator român despre activități suspecte legate de posibile materiale de promovare politică plătită nedeclarată, fără a le asocia cu Rusia. Raportul face trimitere și la informații apărute în spațiul public potrivit cărora finanțarea campaniei respective ar fi fost atribuită Partidului Național Liberal, pe baza unor date invocate ca provenind de la autoritatea fiscală.

Documentul subliniază că rezultatele scrutinului anulat nu au fost restabilite, iar în mai 2025, în urma alegerilor reluate, președinția României a fost câștigată de candidatul descris de autori drept „susținut de establishment”.

Presiuni ale Comisiei Europene și investigația DSA

Raportul arată că, la 29 noiembrie 2024, Direcția Generală CONNECT din cadrul Comisiei Europene a convocat discuții privind moderarea conținutului politic asociat României, solicitând informații despre eventuale modificări ale „proceselor, controalelor și sistemelor” utilizate de TikTok pentru identificarea așa-numitelor „riscuri sistemice”.

Potrivit documentului, TikTok ar fi informat Comisia că va limita temporar conținutul care include termeni precum „lovitură de stat” și „război” pentru o perioadă de 60 de zile, ca măsură de reducere a riscului de „narațiuni dăunătoare”. Raportul susține însă că aceste măsuri ar fi fost considerate insuficiente de Comisia Europeană.

La 17 decembrie 2024, Comisia ar fi deschis o investigație formală împotriva TikTok în temeiul Digital Services Act (DSA), iar în februarie 2025 ar fi solicitat o întâlnire cu echipa de produs a platformei, având ca obiect politicile privind comportamentul înșelător și eficiența măsurilor de atenuare.

Solicitări informale ale autorităților române

Un alt element central al raportului îl reprezintă presupusele solicitări formulate de autorități române pentru eliminarea conținutului în afara procedurilor formale prevăzute de DSA. Potrivit documentului, TikTok ar fi comunicat Comisiei că a fost reticent față de această „abordare foarte informală”, invocând riscuri de influență politică și de eliminare nejustificată a conținutului legal, inclusiv a discursului politic.

Raportul menționează cereri motivate de faptul că anumite materiale ar fi fost considerate „lipsite de respect” sau „insultătoare” la adresa PSD. Între primul tur și anularea alegerilor, solicitările ar fi devenit mai ample, incluzând cereri de eliminare a tuturor materialelor care conțineau imagini cu Călin Georgescu. Autorii notează că TikTok ar fi refuzat eliminarea unor postări, invocând protejarea libertății de exprimare.

Eliminări cu efect extraterritorial

Raportul descrie și un episod în care, în urma unei hotărâri judecătorești românești, TikTok ar fi aplicat geo-blocarea anumitor materiale, în timp ce autoritatea electorală ar fi susținut că decizia ar trebui să producă efecte și în afara României. Este citată inclusiv o formulare atribuită Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, deși accesul a fost blocat în România, conținutul a rămas vizibil „în alte state”.

Autorii apreciază că astfel de solicitări de eliminare la nivel global depășesc competențele jurisdicționale naționale și pot încălca suveranitatea altor state, fiind prezentate drept exemple ale efectelor extraterritoriale ale reglementărilor europene.

Fact-checkeri și ONG-uri

În capitolul dedicat alegerilor, raportul susține că un „sistem de răspuns rapid” permite fact-checkerilor aprobați de Comisia Europeană să transmită solicitări prioritare de eliminare a conținutului înainte și după scrutinuri. Autorii afirmă că aceste organizații ar fi ideologic orientate și lipsite de neutralitate politică.

În cazul României, este menționat Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media, despre care raportul afirmă că este finanțat de Uniunea Europeană și că ar fi transmis TikTok sute de cereri de eliminare în zilele următoare primului tur. De asemenea, este invocată activitatea organizației Funky Citizens, care ar fi semnalat cel puțin 334 de videoclipuri în perioada noiembrie–decembrie 2024, dintre care 153 ar fi fost eliminate la nivel global.

Concluzii

În ansamblu, raportul susține că presiunile exercitate de instituțiile europene ar fi determinat platformele online să își adapteze politicile de moderare la nivel global, cu un impact direct asupra libertății de exprimare a utilizatorilor americani. Cazul României este prezentat drept un exemplu relevant de escaladare a acestor intervenții în context electoral.

Autorii afirmă că multe dintre aceste interacțiuni s-au desfășurat în afara atenției publice și au devenit vizibile abia în urma investigației comitetului. Scopul declarat al raportului este de a informa legiuitorii americani cu privire la posibile inițiative legislative menite să protejeze libertatea de exprimare online în Statele Unite.

În concluzie, documentul reiterează ideea că Digital Services Act ar fi fost utilizat ca instrument pentru impunerea unei moderări mai agresive a conținutului, inclusiv prin mecanisme electorale și solicitări cu impact extraterritorial, iar situația din România este prezentată drept un precedent semnificativ în acest sens.