Președintele României, Nicușor Dan: Raportul Congresului SUA nu vizează direct România
Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat la publicarea raportului preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților a Congresului Statelor Unite, document care a stârnit dezbateri privind anularea alegerilor prezidențiale din România. Într-un mesaj transmis pe Facebook, șeful statului a subliniat că raportul nu are ca obiect România, iar referirile la țara noastră sunt marginale și strict contextuale, fiind incluse într-o analiză mai amplă.
„România nu este subiectul Raportului preliminar al Comitetului Judiciar al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, iar referirile din document la adresa țării noastre sunt strict contextuale”, a afirmat președintele.
Nicușor Dan a precizat că pasajele care menționează alegerile prezidențiale din 2024 au un caracter limitat și descriptiv și nu pot fi interpretate drept concluzii sau evaluări juridice. Potrivit acestuia, aceste referiri „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei analize juridice”.
De asemenea, șeful statului a atras atenția asupra faptului că raportul se sprijină, în anumite secțiuni, pe poziția parțială a unei singure platforme online, TikTok. În acest context, el a invocat rapoarte publice ale companiei, în care aceasta ar fi recunoscut că a adoptat măsuri proactive pentru identificarea și combaterea manipulării informaționale.
„Chiar platforma TikTok a admis, în mai multe rapoarte publice, că a identificat în mod proactiv mai multe rețele de influență ascunsă”, a declarat președintele.
În ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale, Nicușor Dan a reafirmat că decizia a avut un temei exclusiv intern și constituțional. El a descris hotărârea drept „un act juridic intern de protecție a ordinii constituționale în fața unei amenințări asimetrice”, fundamentat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe atribuțiile Curții Constituționale a României.
Potrivit președintelui, decizia Curții Constituționale s-a bazat pe documente care indicau existența unor dezechilibre grave în procesul electoral, reflectate prin „denaturarea egalității de șanse între candidați” și „vicierea masivă a campaniei electorale de către un singur candidat”. Printre neregulile invocate se numără utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și finanțarea nedeclarată a campaniei electorale.
