Parlamentul aprobă bugetul pe 2026: între nevoia de stabilitate, sprijin social și presiunea deficitului

Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost adoptată de Parlament, în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și Senatului, confirmând direcțiile economice pe care România le va urma în perioada următoare. Votul a fost unul clar favorabil: 319 parlamentari au susținut proiectul, 104 s-au opus, o persoană s-a abținut, iar doi aleși nu și-au exprimat votul. Bugetul a fost sprijinit de coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale.

Adoptarea acestui buget are loc într-un context complicat din punct de vedere economic, marcat de o creștere lentă, inflație persistentă și obligații asumate la nivel european privind reducerea deficitului. În același timp, guvernul încearcă să mențină echilibrul între disciplina fiscală și necesitatea de a susține populația și investițiile.

Repartizarea impozitului pe venit: cum ajung banii la București și sectoare

Un element important al bugetului îl reprezintă modul de distribuire a impozitului pe venit colectat de la locuitorii Capitalei. Aceste sume sunt împărțite pe baza unei formule care implică atât autoritățile financiare, cât și administrația locală.

Conform prevederilor, 1% din impozitul pe venit estimat va fi direcționat către județul Ilfov, într-un cont special destinat finanțării proiectelor de dezvoltare.

Un procent de 14% va reveni bugetului local al municipiului București. Aceste fonduri vor fi utilizate în principal pentru susținerea serviciilor publice, dezvoltarea infrastructurii, cofinanțarea proiectelor realizate cu fonduri europene sau alte surse externe și pentru programe locale de dezvoltare.

Cea mai mare parte, respectiv 85%, va fi distribuită prin hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. Acești bani vor fi împărțiți între bugetul central al Capitalei și bugetele sectoarelor, oferind flexibilitate în funcție de nevoile fiecărei zone.

Ajutoare pentru pensionari: sprijin acordat în două tranșe

Printre măsurile sociale incluse în buget se numără acordarea unor ajutoare financiare pentru pensionarii cu venituri mici. Peste 2,8 milioane de persoane vor beneficia de aceste sume, menite să atenueze efectele creșterii prețurilor.

Pensionarii care au venituri sub 1.500 de lei vor primi 1.000 de lei. Cei care au pensii între 1.501 și 2.000 de lei vor primi 800 de lei, iar pensionarii cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei vor beneficia de 600 de lei.

Ajutoarele vor fi plătite în două tranșe egale, în lunile aprilie și decembrie 2026, astfel încât beneficiarii să primească sprijin în perioadele cu cheltuieli mai mari, înaintea sărbătorilor de Paște și Crăciun.

De aceste sume vor beneficia inclusiv pensionarii din structurile de apărare și ordine publică, dacă pensiile lor sunt sub pragul stabilit.

Venituri, cheltuieli și un deficit ridicat

Bugetul pentru 2026 evidențiază un dezechilibru semnificativ între venituri și cheltuieli. Veniturile sunt estimate la 391,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile ajung la 527,4 miliarde de lei în credite bugetare și depășesc 714 miliarde de lei în credite de angajament.

Acest dezechilibru generează un deficit bugetar de aproximativ 135,7 miliarde de lei. Nivelul ridicat al deficitului rămâne una dintre principalele probleme ale finanțelor publice și necesită măsuri de corecție în anii următori.

Indicatorii economici: creștere modestă și inflație ridicată

Bugetul este construit pe baza unor prognoze economice care indică o evoluție moderată a economiei românești. Produsul Intern Brut este estimat la peste 2.045 miliarde de lei, însă creșterea economică este prognozată la doar 1%.

Inflația medie anuală este estimată la 6,5%, ceea ce continuă să afecteze puterea de cumpărare a populației. Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 736,5 miliarde de lei, reprezentând 36% din PIB, în timp ce cheltuielile ajung la 42,3% din PIB.

Pe piața muncii, numărul șomerilor este estimat la 265.000, iar salariul mediu net lunar ar urma să ajungă la 5.555 de lei.

Reducerea deficitului, un obiectiv dificil

Guvernul își propune să reducă deficitul bugetar în mod gradual, fără a afecta semnificativ economia. Pentru anul 2026, deficitul este estimat la 6,2% din PIB în termeni cash și la 6% conform standardelor europene.

Strategia include măsuri pentru îmbunătățirea colectării veniturilor și pentru controlul cheltuielilor, dar și menținerea investițiilor publice la un nivel ridicat.

Datoria publică, în continuare în creștere

Datoria guvernamentală este estimată să ajungă la 61,8% din PIB la finalul anului 2026. Dacă sunt luate în calcul activele financiare lichide ale statului, datoria netă este estimată la aproximativ 51,5% din PIB.

Acest nivel ridicat al datoriei reflectă presiunile generate de deficit și necesitatea finanțării cheltuielilor publice.

Concluzie: un buget sub presiune

Bugetul de stat pentru 2026 este construit într-un context dificil și reflectă un echilibru fragil între nevoile economice și cele sociale. Pe de o parte, există presiunea reducerii deficitului și a menținerii stabilității financiare. Pe de altă parte, sunt necesare măsuri de sprijin pentru populație și investiții pentru dezvoltare.

Ajutoarele pentru pensionari, distribuirea fondurilor către administrațiile locale și continuarea proiectelor de infrastructură sunt elemente importante ale acestui buget. Totuși, provocările rămân semnificative, iar evoluția economică din perioada următoare va fi decisivă pentru succesul acestor politici.