Guvernul condiționează menținerea structurii administrative de eficiența locală

Premierul Ilie Bolojan a afirmat că eficientizarea administrației publice locale reprezintă o condiție esențială pentru menținerea actualei structuri administrative a României. În lipsa unor rezultate concrete, Guvernul anticipează că reducerea numărului de comune, prin reforme administrativ-teritoriale, va deveni inevitabilă în anii următori.

Declarațiile au fost făcute la deschiderea celei de-a 29-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, unde premierul a subliniat că perioada recentă și cea imediat următoare sunt decisive pentru administrația publică locală. Potrivit acestuia, responsabilitatea reformei nu revine unui singur actor politic, ci întregului sistem administrativ.

Ilie Bolojan a precizat că administrațiile locale au la dispoziție o fereastră de oportunitate pentru a demonstra că pot funcționa mai eficient în cadrul actual. În cazul în care acest obiectiv nu va fi atins, după următorul ciclu electoral ar putea fi inițiate reforme structurale, inclusiv comasarea unităților administrativ-teritoriale.

Premierul a recunoscut complexitatea gestionării comunităților cu resurse limitate, însă a explicat că România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ. Corectarea acestuia reprezintă o prioritate asumată de Guvern, ceea ce reduce considerabil capacitatea Executivului de a suplimenta transferurile financiare către autoritățile locale.

În sprijinul argumentației sale, Ilie Bolojan a prezentat date comparative la nivelul Uniunii Europene. În România, aproximativ 80% din bugetele administrațiilor locale provin din transferuri de la bugetul de stat, în timp ce media europeană este de aproximativ 50%. Această diferență indică un grad ridicat de dependență financiară față de nivelul central.

De asemenea, premierul a evidențiat faptul că, în statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile de personal ale administrațiilor locale sunt, în general, acoperite din veniturile proprii. În România, însă, taxele locale acoperă doar un sfert din aceste cheltuieli, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra bugetului național.

Prin mesajul transmis, Guvernul își reafirmă poziția conform căreia sustenabilitatea administrației publice locale depinde de reforme interne și de creșterea autonomiei financiare. În absența acestor măsuri, restructurarea administrativ-teritorială este prezentată ca o consecință firească a constrângerilor economice și bugetare.