Revoltă în administrația locală: peste 1.300 de comune anunță grevă de avertisment împotriva reformei Guvernului
Reforma administrației publice propusă de Guvern a declanșat o reacție puternică din partea autorităților locale, culminând cu anunțul unei greve de avertisment în peste 1.300 de comune din România. Protestul va avea loc marți, 10 februarie 2026, și este susținut de Asociația Comunelor din România, care avertizează că măsurile anunțate riscă să destabilizeze profund administrația locală, în special în mediul rural.
În aceeași zi, sute de primari sunt așteptați la București, la Adunarea Generală a ACoR, organizată la Palatul Parlamentului. Edilii vor încerca să obțină, în cadrul discuțiilor cu premierul Ilie Bolojan, modificarea proiectului de reformă înainte ca Guvernul să își asume răspunderea pe actul normativ. Potrivit reprezentanților comunelor, miza este una majoră, întrucât schimbările propuse afectează direct structura de personal, finanțarea și autonomia autorităților locale.
Emil Drăghici, președintele ACoR, a declarat că reacția primarilor este una fără precedent. Acesta a subliniat că aproape toate comunele din România se confruntă cu aceleași probleme și că nemulțumirea nu mai poate fi ignorată. În opinia sa, Guvernul a adoptat o abordare unilaterală, fără consultarea reală a administrațiilor locale, deși acestea sunt cele care vor trebui să aplice efectiv reforma.
Greva de avertisment va avea loc între orele 10:00 și 12:00, perioadă în care activitatea primăriilor comunale va fi suspendată. Acțiunea este gândită ca un semnal de alarmă, dar și ca o formă de presiune asupra Executivului. Primarii avertizează că, dacă solicitările lor nu vor fi luate în considerare, vor declanșa o grevă generală imediat după adoptarea reformei în ședința de Guvern.
Printre cele mai controversate măsuri se numără reducerea personalului din administrația locală. Conform proiectului de lege, numărul maxim de posturi din unitățile administrativ-teritoriale va fi diminuat cu până la 30%, fără a se putea depăși însă un prag de 20% din posturile ocupate. Edilii consideră că această prevedere este imposibil de aplicat fără a afecta grav funcționarea instituțiilor locale, mai ales în comunele cu resurse limitate și personal deja insuficient.
În plus, Guvernul intenționează să elimine sprijinul financiar acordat primăriilor aflate în dificultate, prin reducerea cotelor defalcate din TVA și impozitul pe venit. Autoritățile centrale susțin că majorarea taxelor locale ar trebui să compenseze aceste pierderi, însă primarii avertizează că realitatea din teren este mult mai complexă. În numeroase localități, nivelul de trai scăzut și gradul redus de colectare fac imposibilă acoperirea cheltuielilor curente.
Emil Drăghici a atras atenția că aceste măsuri afectează grav autonomia locală și pun în pericol dezvoltarea comunităților rurale. Acesta a criticat și ritmul accelerat în care Guvernul a impus majorarea taxelor și impozitelor locale, fără o perioadă de tranziție și fără o analiză reală a impactului. În lipsa unui dialog autentic, susține președintele ACoR, reforma riscă să devină un factor de blocaj, nu de modernizare a administrației publice.
