Criză ecologică în Delta Dunării: zeci de cai sălbatici au murit din cauza gerului. Specialiștii avertizează asupra unui risc major în lipsa unei intervenții rapide

Populațiile de cai sălbatici din Delta Dunării se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din ultimii ani, în urma unui episod de ger extrem care a provocat moartea a zeci de animale și a adus exemplarele supraviețuitoare într-o stare avansată de epuizare. Specialiștii în ecologie și medicină veterinară avertizează că, fără măsuri urgente și susținute, pierderile ar putea continua să crească, chiar dacă temperaturile au început să se amelioreze ușor.
Gerul sever a avut un impact devastator asupra cailor sălbatici
În ultimele săptămâni, Delta Dunării a fost afectată de temperaturi care au coborât până la –20 de grade Celsius. Aceste condiții meteorologice extreme au lovit puternic populația de cai sălbatici de pe grindul Dranov, o zonă izolată, situată la aproximativ opt kilometri de Murighiol și accesibilă exclusiv pe cale fluvială. Izolarea zonei a îngreunat considerabil intervențiile rapide și evaluările din teren.
Conform constatărilor medicilor veterinari, până în prezent au fost identificate aproximativ 40 de cadavre. În acest perimetru trăiesc circa 350 de cai sălbatici, mulți dintre ei tineri, iar o mare parte dintre cei rămași în viață se află într-o stare severă de subnutriție.
Înghețarea completă a bălților și canalelor a blocat accesul la apă, accentuând starea critică a animalelor. În lipsa hranei, caii au recurs la comportamente extreme, precum consumul scoarței copacilor, un semnal clar al foametei acute și al epuizării fizice.
Evaluări din teren: o situație fără precedent
Primele evaluări la fața locului au fost realizate de fotograful Marian Sterea și medicul veterinar Ștefan Răileanu, care au documentat amploarea dezastrului.
„Am găsit mai multe cadavre și am reușit să salvăm un mânz rămas blocat într-o bucată de gheață, în timp ce încerca să se adape. Dacă ar mai fi rămas acolo câteva ore, nu ar fi supraviețuit”, a declarat Marian Sterea.
La rândul său, medicul veterinar Ștefan Răileanu, cu peste 20 de ani de experiență profesională, a descris situația ca fiind fără precedent: „În momentul în care am ajuns în zonă, ne-a înghețat efectiv sângele în vene. Nu am mai întâlnit niciodată o situație de o asemenea gravitate”.
Risc sanitar și vulnerabilitate în fața prădătorilor
Pe lângă riscul crescut de mortalitate cauzat de foamete și epuizare, specialiștii avertizează asupra unui potențial risc epidemiologic generat de prezența cadavrelor în habitat. În acest context, autoritățile analizează inclusiv posibilitatea suspendării temporare a vânătorii de șacali, pentru a permite prădătorilor să consume leșurile și să reducă riscurile sanitare.
Totodată, animalele rămase în viață, extrem de slăbite, sunt vulnerabile și pot deveni pradă ușoară pentru șacali, în lipsa unei intervenții rapide.
„Avem aproximativ 350 de cai aflați într-un pericol major, mulți dintre ei foarte tineri și într-o stare avansată de cașexie. Dacă nu se intervine în următoarele două-trei zile, există riscul ca jumătate dintre ei să nu supraviețuiască”, a avertizat medicul veterinar.
Apel urgent la sprijin și intervenție pe termen mediu
Voluntari și specialiști încearcă să mobilizeze resurse pentru salvarea cailor sălbatici. Un prim transport de furaje este în curs de organizare, însă accesul dificil și lipsa resurselor suficiente îngreunează intervenția, care se bazează în mare măsură pe donații.
Printre necesitățile imediate se numără baloți de lucernă, fân și paie, morcovi, precum și mijloace de transport pe apă, combustibil și suport logistic. Specialiștii subliniază că intervenția trebuie să fie una constantă și susținută pe parcursul mai multor săptămâni.
„Dacă reușim să îi menținem în viață timp de aproximativ șase săptămâni, există șanse reale ca animalele să depășească acest episod critic. Până atunci, supraviețuirea lor depinde exclusiv de intervenția umană”, a mai precizat Ștefan Răileanu.
O problemă ecologică cu implicații majore
Prezența cailor sălbatici în Delta Dunării rămâne un subiect sensibil din punct de vedere ecologic și administrativ, fiind considerați de unii specialiști o specie invazivă, iar de alții o componentă deja integrată a ecosistemului local. Dincolo de această dezbatere, situația actuală este una de urgență, cu implicații serioase asupra biodiversității și echilibrului natural al Deltei.
Fără măsuri rapide, coordonate și susținute, pierderile ar putea deveni ireversibile, avertizează specialiștii.





