Bolojan pune presiune pe primării: eficiență sau reorganizare administrativ-teritorială

Premierul Ilie Bolojan a declarat că viitorul administrației locale din România se află într-un punct critic, avertizând că menținerea actualei structuri administrativ-teritoriale este condiționată de capacitatea primăriilor de a funcționa eficient, cu personal mai puțin numeros și cheltuieli reduse. În lipsa unor rezultate concrete, reorganizarea administrativă va deveni inevitabilă, susține șeful Guvernului.
Într-o intervenție televizată la Digi24, Bolojan a explicat că România se confruntă cu o problemă structurală majoră: un aparat administrativ extins, susținut prin transferuri bugetare constante, care riscă să devină nesustenabil. Potrivit premierului, statul nu va putea suporta pe termen lung costurile generate de actuala organizare, dacă aceasta nu se reformează din interior.
Premierul a vorbit despre două opțiuni strategice pentru România. Prima presupune păstrarea actualei structuri administrative, dar cu reforme profunde care să vizeze reducerea personalului, eficientizarea cheltuielilor și creșterea performanței instituționale. Această variantă este, în prezent, acceptată ca direcție de lucru, însă aplicarea ei depinde de autoritățile locale.
Cea de-a doua opțiune, considerată o consecință firească a eșecului reformei, este reorganizarea administrativ-teritorială. Bolojan a subliniat că această decizie va fi luată doar atunci când presiunile financiare vor deveni imposibil de gestionat. „Vom ajunge la reorganizare când nu vom mai avea alternative”, a declarat premierul, adăugând că România are obiceiul de a lua decizii majore doar în momente de criză.
Ilie Bolojan a criticat tendința de amânare a reformelor, oferind ca exemplu lipsa ajustărilor etapizate în domeniul fiscal. În opinia sa, corecțiile făcute la timp sunt mult mai ușor de suportat decât măsurile drastice impuse în situații-limită.
Premierul a comparat situația administrației publice cu evoluția unei afecțiuni medicale netratate, subliniind că ignorarea problemelor conduce inevitabil la soluții radicale. În acest context, reorganizarea administrativ-teritorială apare ca un „tratament de urgență”, aplicat atunci când alte opțiuni au fost epuizate.
În concluzie, Ilie Bolojan a transmis că responsabilitatea menținerii actualei structuri administrative revine în mare parte primăriilor. Capacitatea acestora de a demonstra eficiență și responsabilitate financiară va decide dacă România poate evita o reformă administrativă impusă de constrângeri economice.





